Scriitoarea sătmăreană Ana Vacarciuc şi-a lansat vineri după-amiază în sala „Nae Antonescu” a Centrului Judeţean de Creaţie cea de-a opta sa carte, intitulată „Cronici de cărţi şi reviste. Poezii şi proză”. Pentru autoare, evenimentul a fost deosebit de emoţionant.
Cartea lansată vineri a apărut anul acesta la editura Eco Print şi cuprinde 51 de recenzii la operele mai multor scriitori sătmăreni printre care: Teodor Curpaş, Felician Pop, Ion Bala, Aurel Pop, Ioan Nistor, Ioan Gavrilaş, Ana Cicio, Ioan Andreica, Cornelia Bălan Pop, Ioan Boloş, Dumitru Ţimerman, Robert Laszlo, Adrian Sărmăşan. Au fost prezenţi un număr de aproximativ 60 de prieteni, colaboratori şi susţinători ai autoarei şi ai literaturii sătmărene.
O carte sub semnul adoraţiei
Prezentarea a fost făcută de Felician Pop, Ion Vădan, Aurel Pop, Voicu D. Rusu, poetul Ion Bala şi consilierul Sorin Ghilea, acesta din urmă contribuind la apariţia cărţii.
„Ana Vacarciuc scrie cu un sentiment al datoriei dar nu critică şi nu emite judecăţi de valoare. Scrie din adoraţie, nu din plăcerea criticii literare sau din obsesia demolării tendinţelor literare. E vorba de critica celor aleşi”, a spus scriitorul şi editorul Ion Vădan. Autoarea nu a uitat nici de înclinaţia ei pentru scrierile pe tematici religioase şi nici de literatura pentru copii. Volumele “Pe cărări de dor cu doamnele educatoare” şi “Glasul copiilor” fiind foarte bine primite în cadrul activităţilor organizate la Grădiniţa Gulliver.

Manifest pentru ataşamentul faţă de lume
Felician Pop, directorul Centrului de Creaţie, şi-a cuprins aprecierile faţă de cartea Anei Vacarciuc în prefaţa cărţii: “Atâta vreme cât există oameni ca doamna Vacarciuc, poate că lumea aceasta, contorsionată de convulsiile hazardului cotidian, mai are o şansă de supravieţuire spirituală. Pentru că autoarea ştie prea bine că numai prin cultură oamenii, societatea, pot să se întoarcă la normalitate, că bucuriile estetice pot alina dureri, pot stinge suferinţe.
Este o carte despre prieteni, o pledoarie directă pentru regăsirea tuturor sub lumina caldă a literelor născătoare de frumuseţi nebănuite. Pentru că literatura este în primul rand o modalitate de a-ţi arăta ataşamentul direct şi necondiţionat pentru lumea înconjurătoare iar cartea aceasta este un astfel de manifest…”, este de părere Felician Pop în prefaţa cărţii.
Ana Vacarciuc este autoarea volumelor “Petru Vacarciuc – o viaţă cât un cântec” (Editura Dacia,Cluj-Napoca, 2002), “Un plus de lumină creştinească” (Editura Dacia,Cluj-Napoca, 2004), “Pragul speranţei. Biserica lui Cristos – Fântâna darurilor” (Editura Bion, Baia Mare, 2007), “Deschideţi porţile inimii – partea I – Pagini de jurnal” (Editura Dacia,Cluj-Napoca, 2007), “Pe cărări de dor cu doamnele educatoare” (Editura Someşul, Satu Mare, 2008), “Deschideţi porţile inimii – partea II – Pagini de jurnal” (Editura Eco Print, Satu Mare, 2008), şi “Glasul copiilor (Editura Eco Print, Satu Mare, 2009).
„Povestea tristă dar şi comică a lui Grasu’ Contrabasu este rodul unor experienţe proprii dar şi a unor întâlniri cu oameni simpli, cu care am trăit şi mai trăiesc alături şi care nu au nimic interesant în ei: nu sunt eroi, nu au aptitudini excepţionale, aspiraţii intergalactice, nu duduie de înţelepciune, nu sunt sfinţi dar nici diavoli, au o singură calitate – sunt oameni şi iubesc”, spune actorul Ion Sapdaru. 



Lansarea va avea loc la Centrul de Creaţie Satu Mare, iar gazdele manifestării vor fi Felician Pop – directorul Centrului de Creaţie, precum şi scriitorii Aurel Pop, Voicu D. Rusu, Ion Bala şi Angela Negreanu.
Dsida Jenȍ a fost un poet post-romantic, ce scria în manieră elegiatică. A scris poezii de dragoste şi despre drama omului în general. Umanist şi generos, Dsida Jenȍ a fost un poet cu real talent, care a iubit cultura şi poezia română, făcând frumoase traduceri din Eminescu şi Arghezi. Născut pe 17 mai 1907 la Satu Mare dintr-o familie de ofiţeri austro-ungari, Dsida Jenő a studiat Dreptul la Universitatea din Cluj, unde a fost redactor la mai multe reviste: Helicon, Pagini Transilvane, Tineretul Transilvaniei şi Ziarul de Est.






