Cu calificativul FOARTE BINE, Mircea Man, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, a obţinut titlul de Doctor în “Ordine publică şi siguranţă naţională”. Domnia sa a susţinut Teza de Doctorat în 7 mai 2012, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti.

Titlul temei prezentate de preşedintele CJ, Mircea Man în faţa comisie, o temă extrem de elaborată şi bine documentată, a fost: ”Managementul Instituţiilor Administraţiei Publice Judeţene în Sistemul de Ordine şi Siguranţă Publică”.

Din comisie au făcut parte:

Profesor universitar doctor MICLEA DAMIAN – directorul Colegiului Naţional de Afaceri Interne – coordonator ştiinţific
Comisar şef de poliţie prof. univ. dr. PRUNĂ ŞTEFAN – Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” – Preşedinte
Comisar şef de poliţie prof. univ. dr. ŢICAL GEORGE – director adjunct Colegiul Naţional de Afaceri Interne – referent oficial
General – locotenent prof. univ. dr. FRUNZETI Teodor – Comandantul (Rectorul) Universităţi Naţionale de Apărare „Carol I” – referent oficial.
GHEORGHE TOMA – Profesor universitar doctor, în prezent deţine funcţia de prorector al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul” şi este conducător de doctorat.

Au luat cuvântul: Rectorul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, prof. univ. dr. POPA GHEORGHE, conf. univ. dr. MOINESCU GABRIEL – Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, precum şi maramureşenii Gheorghe Mihai Bârlea – senator şi Vasile Timiş – fost secretar de stat în Ministerul Culturii.

Cu emoţiile fireşti înaintea obţinerii unui astfel de titlu, în faţa unor remarcabile personalităţi care au făcut parte din comisie, în cuvântul pentru susţinerea tezei de doctorat, Mircea Man a spus, printre altele:

„Domnule preşedinte, distinşi profesori, stimaţi invitaţi, vă mulţumesc pentru şansa pe care mi-o oferiţi de a vă prezenta în sinteză elementele de conţinut ale tezei pe care am elaborat-o şi, totodată, de a argumenta rezultatele şi soluţiile pe care le-am identificat în urma cercetărilor întreprinse. Cum este firesc, voi începe prin a motiva alegerea domeniului de studiu şi totodată de a argumenta importanţa acestuia. Problematica cercetării întreprinse de mine relevă un domeniu de strictă actualitate în statul de drept, în condiţiile globalizării criminalităţii. Analiza problematicii ridicată de autorităţile de ordine publică se impune ca atare în contextul, în care în ultimii 20 ani Ministerul Administraţiei şi Internelor a experimentat succesiv mai multe modele instituţionale care să fie compatibile cu cerinţele de siguranţă publică specifice societăţii româneşti, corelate structural şi acţional cu cele existente în ţările membre NATO şi ale Uniunii Europene. În mod necesar, oportunitatea cercetării se impune prin analizele, concluziile şi propunerile în domeniu, care urmăresc un ţel comun şi anume, structurile de ordine publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor să fie structuri flexibile, suple, mobile, capabile să se integreze în arhitectura globală şi de securitate a Uniunii Europene. Având la bază argumentele prezentate şi pentru a acoperi cât mai bine domeniul de cercetare, am structurat lucrarea pe cinci capitole. În cuprinsul ultimului capitol am realizat două studii de cercetare ştiinţifică intitulate: „Reorganizarea serviciului poliţienesc în mediul rural în judeţul Maramureş ” şi „Rolul administraţiei judeţene şi locale în asigurarea ordinii publice”.

În primul studiu ştiinţific, domnia sa a avut la bază Concepţia Inspectoratului General al Poliţiei Române privind reorganizarea serviciului poliţienesc în zona rulară.

“Actuala organizare a serviciului poliţienesc din mediul rural, doar pe criterii de împărţire administrativ-teritorială a ţării, datează din anul 1969, când au fost constituite “posturi de miliţie comunale” ai căror lucrători, deşi aveau ca principale atribuţii prevenirea şi combaterea criminalităţii, aveau atribuite prin lege şi sarcini privind securitatea statului. După revoluţia din Decembrie 1989, prin Legea nr.26/1994, posturile de poliţie comunale au fost însărcinate cu atribuţiile specifice Poliţiei Române. Nici un stat din Uniunea Europeană nu mai are astfel de structuri. De altfel, în statele europene nu există nici o diferenţă între mediul urban şi cel rural. Poliţia este organizată pe regiuni şi doar în puţine cazuri este desemnat un poliţist care să-şi desfăşoare activitatea într-o localitate rurală. Acest poliţist nu este obligat să fie prezent permanent pe raza localităţii, având un program de muncă determinat (de regulă 8 ore). Prin urmare, este evidentă imposibilitatea îndeplinirii tuturor sarcinilor la un nivel corespunzător de către personalul existent. Cauzele majore sunt: managementul scăzut al resurselor umane şi al organizării, precum şi insuficienţa resurselor (umane, logistice, financiare) alocate pentru actuala organizare.”, a mai arătat Mircea Man în susţinerea tezei de doctorat.